Pe langa nenumaratele sale performante remarcabile, 39 de trepte a introdus unul dintre elementele cheie in creatia lui Hitchcock: figura personajului confundat, martirul inocent acuzat, urmarit sau pedepsit pentru o crima pe care nu a comis-o. In maniera hitchcockiana traditionala, elucidarea misterului celor “39 de trepte” si intreaga intriga politista devin periferice in raport cu flirturile dintre protagonisti. Ciondanelile dintre Donat si Caroll, legati la propriu unul de celalalt intr-un simulacru parodic de casatorie, sunt pline de subantelesuri-aceasta doar cand urmarirea le permite sa-si mai traga rasuflarea-, transformand thrilerul de spionaj in cea mai incredibila poveste de dragoste.