După 55 de ani de căsătorie, Constantin şi Elena Vinca încă se mai iubesc. Povestea lor este una dulce-amăruie. Dulce graţie dragostei, amăruie din cauza timpului rămas. La 83 de ani, Constantin munceşte de zor prin gospodărie, fiecare replică de-a sa este o vorbă bună, iar soţia, Elena, îl acompaniază în toate. El cântă la biserică şi mulge vaca, ea ţese şi spune poezii populare – în gospodaria vrednicilor nemţeni viaţa curge în rime şi-n vorbe de duh. Degetele sunt harnice, iar minţile agere. Un documentar observaţional plin de tandreţe şi umor, de o autenticitate remarcabilă – prezenţa realizatorului nu se face deloc simţită şi nu tulbură mersul firesc al zilelor dintr-o gospodărie tradiţionala palpitând de viaţă şi, din pacate, purtând aura lumilor pe cale de dispariţie.